O plimbare prin cimitir 2

Articolul acesta vine in continuarea celui postat acum cateva saptamani, despre plimbarea in cimitirul Bellu. Ramasese sa continui cu vizitarea zonei in care si-au aflat odihna vesnica numerosi artisti romani. Venind dinspre Zona scriitorilor, am vazut undeva, pe aleea principala, mausoleul Iuliei Hasdeu. Nu am reusit sa il vad indeaproape, pentru ca tinta in acel moment era Aleea Artistilor. Se pare ca exista o serie de legende tesute in jurul acestui cavou, dintre care cea mai cunoscuta este aceea conform careia spiritul Iuliei Hasdeu i-ar fi dictat tatalui, Bogdan Petriceicu Hasdeu, dimensiunile si aspectul mormantului, la fel "procedand" (?!) pentru Castelul de la Campina. Se spune ca mausoleul, in care initial s-au aflat unele obiecte si busturile unor scriitori, a fost profanat in timp, iar osemintele Iuliei Hasdeu nu se mai afla acolo.

Artistii nu sunt inmormantati de-a lungul unei singure alei. De fapt, este un perimetru unde se afla mai multe morminte ale unor actori, cantareti, compozitori, sportivi, pictori sau sculptori romani, dar si ale unor scriitori.


In drum am intalnit piatra funerara a Liei Manoliu, atleta romanca ce a participat si a fost medaliata la mai multe editii ale Jocurilor Olimpice, (sase editii consecutive, fiind mentionata performanta ei si in Cartea Recordurilor), fost presedinte al Comitetului Olimpic Roman, o valoare pentru atletismul roman si cel mondial.








Am gasit apoi, pe Aleea Artistilor, mormantul Andei Calugareanu, pe care mi-o amintesc de cand eram mica, moderand o emisiune pentru copii, alaturi de papusa Omidee. Ulterior, crescand, am descoperit-o si pe artista Anda Calugareanu, impreuna cu toate cantecele devenite slagare.



Pe piatra funerara a compozitorului si cantaretului Ioan Luchian Mihalea sunt scrise cateva versuri care m-au emotionat atunci cand le-am citit, mai ales ca mi-am amintit cat de mult m-a impresionat decesul lui socant, timpuriu si brutal.

"Sora floare, frate spine,
Faceti-ma si pe mine
Sa nu simt sa nu ma doara,
Sa invat de la izvoara,
Sa tot cant si sa tot curg,
De din zori, pana-n amurg,
De din zori pana-n chindie,
Din vecie, in vecie..."



In apropiere se afla si locul unde odihneste Anca Parghel, o artista de care, marturisesc, nu auzisem pana acum vreo cativa ani, din simplul motiv ca nu prea ascultam muzica jazz, iar ea concerta mai mult in strainatate. Ulterior, descoperind-o la o emisiune tv, am ramas fascinata de talentul acestei doamne a jazzului romanesc si international, de capacitatea vocala fantastica de a trece cu usurinta de la note inalte pana la note joase, simultan cu interpretarea instrumentala a cate unui cantec. Placa funerara este din marmura alba, un simbol al puritatii unui om care a trecut frumos prin viata lasand in urma o creatie memorabila.



Un alt mormant pe care l-am zarit pe Aleea artistilor a fost cel al regretatului Valeriu Sterian, o voce inconfundabila, un nume de marca in muzica rock si folk romaneasca.
Si pentru ca este 22 decembrie, in memoriam pentru cei ce acum 20 de ani mureau pentru libertate, si care sunt ingropati in cimitirul Eroilor Revolutiei, aflat chiar langa Bellu, mai jos este cantecul care rememoreaza atat evenimentele din 1989-1990, cat si amintirea cantecelor lui Vali Sterian. Am fotografiat si mormantul lui, un mormant simplu, cu o piatra funerara eleganta pe care sunt marcate cateva note muzicale pe un portativ si versurile "Doamne, vino Doamne, sa vezi ce-a mai ramas din oameni..."



Un alt mare artist, de aceasta data un actor, odihneste in Cimitirul Bellu. Este vorba de Adrian Pintea, un mare actor roman, pe care l-am admirat mereu, nu doar ca si talent cat si ca finete si cultura. L-am privit fascinata in "Iancu Jianu", m-am indragostit de el in "Padureanca" si l-am revazut, ajuns deja la o varsta si avand o bogata experienta actoriceasca, in "Tinerete fara tinerete" (regia Francis Ford Coppola).



Amza Pellea, unul dintre numele marcante ale teatrului si cinematografului romanesc, are, la randul lui, un mormant simplu, pe care am gasit floricele, un mormant la care oamenii se opresc cu nostalgie si isi amintesc de marele actor. Fragmentul de mai jos se numeste "Nea Marin si zapada", potrivit pentru anotimpul in care ne aflam si pentru zapada care, acopera acum, cu siguranta, si locul in care, cel ce l-a interpretat minunat pe Nea Marin, isi doarme acum somnul cel de veci.



Printre alti artisti inmormantati la Bellu se numara:

Gina Patrichi, Colea Rautu,


Leopoldina Balanuta, Ernest Maftei,


Intotdeauna m-a fascinat sa o privesc pe Leopoldina Balanuta interpretand magistral cele patru roluri diferite din "Careul de dame",



si m-a amuzat sa il ascult pe Ernest Maftei povestind pe la emisiunile televizate istorioare despre doamnele si domnisoarele pe care, spunea el, le cucerise cu farmecul lui.



Stefan Ciubotarasu, Silviu Stanculescu,


Dorin Teodorescu, Dem Radulescu,


Filmuletul de mai jos il prezinta pe marele tenor Dorin Teodorescu intr-un duet cu trupa Cargo si, cu toate ca acest cantec este inchinat unei alte sarbatori religioase decat cea pe care o asteptam cu nerabdare peste 3 zile, merita sa il postez in amintirea acestui artist.



De asemenea, Dem Radulescu a fost un actor pe care l-am apreciat intotdeauna, iar fragmentul de mai jos, desi nu imi amintesc in ce film l-am vazut, ni-l infatiseaza pe Dem Radulescu tanar, talentat si plin de umor.



Maria Filotti, Ion Dolanescu,


Dumitru Ghiata, Dimitrie Gerota (mare medic roman, alaturat de mine marilor artisti, pentru ca, uneori, si medicina devine o arta)




Gheorghe Dinica, Florian Pittis


M-a impresionat multitudinea de flori de pe mormantul lui Gheorghe Dinica, semn ca oamenii l-au iubit. L-am vazut si admirat in numeroase filme, a fost un profesionist si a demonstrat ca nu totul tine de talentul nativ, cat si de pasiunea cu care un om munceste si isi valorifica acest dar. Mai jos este un fragment din Filantropica, un film despre realitatea cruda a vietii si modul in care pot fi manipulati oamenii de buna credinta de catre cineva inteligent si diabolic.



Cate drumuri un om ar avea de facut pana ei sa-l considere om?/ Cate mari pescarusii mai au de batut pana ajung pe nisip pentru somn?/ Cate bombe vor mai sfarteca vieti intregi pan' sa le interzicem pe veci? /Raspunsul prieteni e vanare de vant,/ Raspunsu-i vanare de vant./ Cati ani poate un munte in lume trai pana marea sa-l spele intr-o zi? / Si cati ani si oameni pot vietui pana liber permis le-a fi? / De cate ori omul vede un rau si tace intorcind capul sau? / Raspunsul prieteni e vanare de vant,/Raspunsu-i vanare de vant./
De cate ori omul in sus va privi pana cerul sa-l vada-ndeajuns? /Cat de multe urechi necesare le sunt ca sa auda al drumurilor vant? /Cati mai au de murit ca sa afle in sfarsit ca oameni prea multi au murit. / Raspunsul prieteni e vanare de vant,/Raspunsu-i vanare de vant.




Trebuie sa mentionez ca in Bellu sunt inmormantati multi alti artisti, medici sau critici literari decat cei pe care i-am amintit pana acum. Despre unii dintre ei am citit pe internet ca ar fi ingropati acolo, neintalnindu-le insa locurile de veci in timpul scurtei mele plimbari, iar in cazul altora nu am reusit sa le fotografiez pietrele funerare deoarece se aflau persoane (posibil rude) la mormintele lor si nu am vrut sa considere ca le-as tulbura odihna vesnica cu clinchetul butonului declansator de la aparat.

Articolul nu se incheie aici. Va urma si o a treia parte, in care voi prezenta unele monumente funerare care mie mi s-au parut aparte, precum si mormintele unora dintre liderii romani din trecut, fie fosti domnitori, fie ministri. Acest articol va veni, foarte probabil, dupa sarbatori, cand voi avea din nou acces la calculatorul meu in care am stocate restul de fotografii.