joi, 12 iulie 2007

Pentru fete (desi ar putea citi si baietii)



Aveam acest text la mine in calculator, il gasisem mai demult pe un site (cam acum 1 an si ceva), mi s-a parut foooarte adevarat, cel putin in cazul unora dintre cuplurile pe care le cunosc eu...si am zis sa il impartasesc, in special fetelor... desi ar putea citi si baietii...sunt convinsa ca fiecare cunoaste macar un cuplu (asta daca nu a trait o situatie asemanatoare) in care sa se intample cam ce a scris aici o anume domnisoara sau doamna Vasiliu.

"Manifestul unei misandre

dedicat , cu respect,barbatilor misogini

de vasiliu raluca elena

2004-04-15

Cine a iubit frumos, cine a gresit? Sa numaram parerile de rau si zâmbetele… sa speram ca doar ce vrem noi este esential si ce doresc altii sunt simple aberatii… sunt tânara , cu sângele cald si frematând de dorinte ascunse…si scriu despre ei, a se citi îndragostiti si despre noi, a se citi nepasatori, sau despre ea, a se citi copila, sau despre tine, a se citi îngândurata, sau despre el, a se citi nehotarât.
De ce scriu despre IUBIRE? Si de ce scriu despre barbati?
Omul prin natura sa este o fiinta sociala, nevoia de a trai înconjurat de semenii sai primeaza, caci dupa cum striga Aristotel, numai fiarele si supraoamenii( zeii) pot trai în afara socialului. Iar iubirea reprezinta sentimentul cel mai complex care leaga doi oameni, si se diferentiaza de prietenie tocmai prin existenta dorintei sexuale. Si de ce sa nu admitem: sexul este foarte important…pentru ca o alta trebuinta fundamentala a oamenilor este aceea de a procrea.( de unde si nevoia noastra, a femeilor de a trai cu si lânga barbati).
Deci motivatia mea, suficient argumentata ma îndeamna sa trec la un alt capitol important:
Cum si de ce/ cine ne îndragostim?
Ne îndragostim pentru ca recunoastem în persoanele cu care intram în contact, o oportunitate, o sansa de a cunoaste fericirea…si mai mult decât atât cautam instinctiv un veritabil partener de viata si un parinte pentru viitorii nostri copii.
Cum ne îndragostim? Privim, placem, observam, intram în contact, stabilim o legatura fizica si spirituala, … iar apoi trecem prin fazele specifice procesului de îndragostire:

1. Oscilatia emotiilor pozitive, analizam modul în care ne simtim cu partenerul si modul în care ne simtim singure, daca rezultatul este pozitiv , adica persoana de lânga noi este potrivita pentru a ne face sa ne simtim bine, se trece la etapa urmatoare.

2. Cristalizarea calitatilor pe care le detine partenerul: si ne confruntam cu situatii de genul: nu , iubitul meu nu este timid, el nu-si exprima opiniile pâna nu cunoaste mai bine interlocutorul, sau: nu, el nu bea prea mult, el este doar un bun consumator, sau: nu , el nu este un porc, este doar mai putin sensibil decât mine,sau: nu, el nu este pervers în pat, dorintele lui erotice sunt mai greu de înteles de catre altii, sau: nu , nu este un afemeiat, el are atentie distributiva, de vreme ce observa orice blonda voluptoasa, chiar cu mine de mâna, sau: nu , este normal sa-i fie dor, chiar daca nu-mi spune asta niciodata; iar daca el vrea o relatie deschisa , asta nu înseamna ca nu tine la mine. ( si exemplele ar putea continua la nesfârsit). DE CE NU VEDEM ADEVARUL, CHIAR DACA NE LOVESTE CU TOCUL IN TABLIA PATULUI DIN DORMITOR? PENTRU ca el nu înseala ci doar…s-a speriat din cauza ca ma iubeste prea mult.

Faza numarul 3: relatia propriu-zisa: în care tu faci de mâncare si el citeste ziarul, în care tu calci, speli si el priveste meciul Rapid-Steaua, aclamând ca el ar juca mult mai bine, decât ” p..a ala de…”. Sau ca daca nu s-ar fi cerut schimbare, ar fi impus într-o scrisoare deschisa la „Procesul etapei” sa fie demis „animalul ala de antrenor care nu face nici macar un bors”,la care tu te întrebi: daca de perisoare sau poate o supica din aia pe care ma-sa o face prea sarata…. Iar când e vorba de sex, nu …alea 4 minute sunt arhisuficiente si-l adorm mai repede decât un somnifer, în timp ce tu, cu privirile în tavanul, de acuma crapat, ( ar trebui varuit)…, gândesti: ce-a fost asta? A trecut acceleratul…of!

Si ca sa nu va îngroziti toate… mai exista Feti-Frumosi, care fac burta doar dupa 40 de ani, se îmbraca la costum si probabil va vor însela doar cu secretara aia noua si ‘buna’ pe care trebuia, musai, sa o angajeze, cu toate ca si Geta facea treaba buna, da; vezi tu, draga, nu este chiar asa prezentabila si eu tin la relatiile cu publicul… Mai mult decât atât, în pat probabil îti vor spune iepuras sau ursulet, cu toate ca pe tine te cheama Anicuta sau Virginia… iar tu te vei intreba câteodata : de ce a sunat Ixuleasca la 12, ca totusi nu era nici o sedinta urgenta…si actele erau la birou. V-am indispus…!?

Stati linistite…mai exista artistii… care oricum traiesc o viata boema în care vodka sta la putere si daca ocazional sunt veseli, sa stiti ca iar au dat iama în iarba si nu aia din ghiveciul pisicii…( ciudat cum, toti barbatii vor un animal de casa, care sa se gudure la picioarele lor puturoase si sa dea din coada, bot sau ambele când se întorc ‘afumati’ de la vreo chindie între barbati… de parca tu nu le-ai fi de-ajuns).

Barbatul de casa,” cel mai prost animal”… care spala, are grija de copil, face mâncare, masaj si curatenie în baie… de sapte ori pe zi… acesta probabil are o mama autoritara care crede ca nu esti destul de buna pentru ‘printisorul ei’ care, uite, câte stie sa faca, iar tu te gândesti ca barbatul asta este înspaimântat de ideea de cunnilingus sau ca nici nu vrea sa auda de oglinda pe tavan sau sex pe podea… totusi, nu te înseala si asta pentru ca oricum este lamentabil în pat si probabil Doamne-Doamne si ma-sa l-ar pedepsi.

Barbatii sunt atât de diferiti si totusi atât de necesari...

Relatia propriu-zisa are si partile ei bune, te face sa te gândesti ca mai rau de atât nu poti nimeri… deci sa mai ai sperante.
Deci daca v-ati speriat si aveati de ce , întrebati-va de doua mai multe ori, daca barbatul ce sta lânga voi merita si daca v-ati imagina gravida si spalând sosete pentru si din cauza lui.
Mai mult decât atât, sensibilitatea lui utopica, aferenta starii de dinaintea PASULUI CEL MARE (casatorie)… va disparea în timp record… încât n-o sa stiti ce v-a lovit…
Din experienta mea va spun ca nu totul e atât de roz cum pare, iar daca parerea voastra de tinere îndragostite e contrara… mai asteptati...

4…DECRISTALIZAREA.
Mai mult decât atât, aceasta etapa nu ne învaluie treptat ca o pânza de paianjen ci ne loveste deodata, în cele mai neasteptate momente, exemple…: prima vizita la parintii tai, când el grohaie ca un porc în calduri si scuipa sudalmi cu nasul în farfuria plina cu mâncarea preferata, pregatita special pentru PETITOR…. sau: credeai ca s-a lasat de fumat? Nu. De ce? Pentru ca simte o nevoie deosebita sa deschida geamul la balcon, sa nu ti se coaca cozonacul, sau sa afume fetisoara plânsa a copilasului vostru, nascut nu facut din dragostea voastra…(în concubinaj...pentru ca” n-aveti înca bani de nunta”).

Sa nu credeti ca exemplele s-au terminat…mai devreme sau mai târziu apare în viata voastra coana GELOZIE…De ce? Cu cine? Când? Unde ? Cu ce ocazie îti permiti sa întârzii 10 minute, în loc sa fugi direct de la slujba în primul autobuz… si mai mult decât atât: de ce te-ai uitat asa la ala? De ce nu pleci capul când vorbesc cu tine? Femeia trebuie sa fie supusa barbatului… femeia nu trebuie sa se îmbrace asa pe strada… ce ,tu esti gospodina sau curva? Si trebuie sa nu cumva sa comentezi la orice „ ghidusie” face el ca de’ nu erai virgina când l-ai întâlnit.

As putea continua, însirând pacatele barbatilor...DAR...

Pacatul nostru al femeilor este barbatul...si trebuie sa gasim un mijloc de a ne întemeia o familie „fericita” , cu unul dintre rarele cazuri de barbat potrivit pentru noi.
Exista poate pentru fiecare, unul si bun... care „dresat” corespunzator se poate transforma în Fat-Frumos.

Fetelor! Nu ma luati în seama...si sperati! "

Sa ma ierte baietii daca s-au simtit cumva ofensati ca am dat un copy/paste acestui text, dar cine nu se simte cu musca pe caciula nu are de ce sa se simta jignit...daca e ceva ce nu va convine...lucrati la asta...femeia fara barbat si barbatul fara femeie nu au sens...trebuie sa ne completam unul pe celalalt....asa a fost de cand e lumea lume...hai sa ne fie drag unul de celalalt si sa avem grija unul de celalalt, si sa ne iubim, sa ne respectam, si ce e cel mai important sa comunicam...si daca nu merge...sa nu ne oprim...sa cautam pana gasim ceea ce vrem si ceea ce ne implineste asteptarile, fie ca suntem fete, fie ca sunteti baieti...

Un comentariu:

Codruttzz spunea...

Eu unul iubesc femeile si le respect foarte mult. Am nevoie de ele si recunosc asta. Din pacate, in ziua de azi, in multe cazuri barbatii nu mai au nevoie de femei, si viceversa, pentru ca barbatii au barbati iar femeile au femei...iar fenomenul se dezvolta.

Cat despre descrierea barbatilor si tot ce a scris autoarea in randurile de mai sus...nu ma simt jignit, dar ma simt obligat sa imi apar semenii si sa intreb unde a trait ea de a avut parte de specimenele astea de barbati? Nu neg ca multe din ele sunt adevarate sau partial adevarate...insa nu stiu cati barbati care merg in petit fac cum spune domnisoara, sau doamna,sau fosta doamna, Raluca. De obicei barbatii sunt asa speriati de a merge in petit ca sunt precum mieluseii pe toata durata vizitei. Grohaiturile, scuipatul si alte actiuni tipice masculine, dar pe care fetele le practia cu succes, se fac de obicei doar in medii tipic masculine: un bar, o terasa, un meci, etc. Cat despre sex, stii cum e...daca tot il simulezi, de ce sa ne mai zbatem? :)) si pana la urma nu noi barbatii avem acele teoretice dureri de cap. Si te-ai gandit vreodata de ce INTOTDEAUNA aproape noi suntem cei care incep ritualul dezmierdarii??
Cam atat...m-am intaratat la scris cu articolul asta :)) o sa ma gandesc sa scriu si eu ceva asemanator...
Oana...sper ca a fost ok :)