duminică, 30 decembrie 2012

5 luni


N-am mai scris pe blog de foarte mult timp iar in tot acest interval s-au petrecut o multime de evenimente, motiv pentru care am continuat sa NU scriu, nestiind de fapt cu ce subiect sa incep. 

Pe scurt: mi-am dat demisia de unde lucram, am trecut printr-o perioada foarte grea in care lucrurile nu au iesit dupa cum planuisem, astfel incat nu mi-am mai gasit loc de munca si pana in ultimul moment nu am stiut daca ma intorc in Romania sau raman in Franta pentru inca un stagiu. Se pare ca sortii m-au vrut inca aici astfel incat mi-am gasit si loc de munca. Dar cum problemele nu se termina niciodata, acum nu imi gaseam locuinta, pentru ca ambitiile mele profesionale si  necesitatile mele din punct de vedere spiritual-cultural au vizat capitala, unde accesul este destul de anevoios. Si iata ca m-am mutat de doua ori intr-o luna, experienta pe care n-as mai vrea sa o repet prea curand. 
Dar cum totul e bine atunci cand se termina cu bine, iata ca toate s-au rezolvat. Si iata-ma acum profitand de viata culturala a Parisului, dar numai in weekenduri, evident, caci in timpul saptamanii imi e imposibil. 

In alta ordine de idei, acum cateva zile am implinit 30 de ani, si am avut parte de cea mai mare surpriza ever, o petrecere-surpriza organizata de prietenii mei. Nici ca se putea cadou mai frumos, nu doar petrecerea in sine, ci faptul ca, desi sunt departe de casa, am inteles ca am alaturi de mine oameni care ma indragesc si pentru care contez. Iar ziua de nastere, care urma de fapt a doua zi, mi-am petrecut-o la Disneyland, ca sa nu uit de copilul din mine si evident, ca sa nu ma deprime "rotundul" noii varste si intrarea intr-un nou ciclu existential, o noua decada. Si intr-adevar, la Disneyland orice adult se simte copil, se simte inconjurat de magie si se deconecteaza de greutatile vietii de zi cu zi, pentru ca pentru cateva ore traieste intr-o poveste.

Urmeaza Anul Nou si teoretic ar trebui sa imi fac lista cu tinte de atins in 2013, insa nici de cea pe 2012 nu m-am tinut cum ar fi trebuit, asa ca cred ca o voi lasa balta cu facutul de liste pe care nu le respect.

Am citit si eu faimoasa carte a momentului, 50 Shades of Grey, care m-a lasat cu un gust destul de neplacut, nu din cauza subiectului atins, ca nah, a avut si autoarea niste fantezii, le-a manifestat in scris, treaba ei pana la urma, ci din cauza aparentului suspans in care isi tine cititorul de la inceput, pentru ca pana la urma sa fie de fapt un mare fas, a exagerarilor unor stari si a unor repetitii in descrieri de gestica si mimica care ajung sa devina neinteresante si plictisitoare. Volumul doi al seriei nu ma mai tenteaza. 

Acum urmeaza sa termin de citit Povesti despre nebunia obisnuita de Charles Bukowski, care mi se pare cu mult mai multa substanta, desi scrierile sunt destul de bizare. 

Traim intr-o lume mica in care avem prieteni comuni cu oameni pe care ii cunoastem intamplator si in contexte diverse, dar si intr-o lume in care, persoana cu care nu cred ca am stat de vorba, cumulat, timp de 6 ani de facultate, mai mult de 15 minute, imi este partenera de conversatii pe internet ore in sir, zilnic, de la o vreme. 

In masura in care voi mai dispune de timp si de dispozitie de scris, voi mai povesti despre niste traditii intalnite in spitalele din Franta precum si despre calatoria de un weekend la castelele din Valea Loirei cu poze, linkuri, asa cum imi prezint eu recomandarile de locuri de vizitat.

Un An Nou mai bun si mai fericit!

8 comentarii:

macsuta spunea...

Raman alaturi de tine si in 2013!

macsuta spunea...

astept continuarea!

Onutzza spunea...

O, da, iata ca au trecut 7 luni de la postare.

Gabriela Cimpoca spunea...

Onutza, fata draga, am intrat intamplator, nu stiu cum de am ratat postarea asta. Desi se apropie revelionul 2014 de-acum, sper ca nu-i prea tarziu sa-ti doresc un an bun, si fie ca toate dorintele, chiar si cele mai ascunse, sa ti se implineasca. Sincer, cred ca ai dreptul la fericire si intr-o zi chiar o sa ti se intample! :)

Onutzza spunea...

Sarumana, Doamne-ajuta!

Unknown spunea...

am intrat foarte tarziu,intru din ce in ce mai rar, timpul imi e potrivnic,dar acum cand am intrat, nu am putut sa stau departe de blogul tau. Draga Onutzza iti doresc sa ai parte de tot binele din lume , te puuup!

Onutzza spunea...

Multumesc! Asa de multe mi s-au intamplat in ultimul an si asa de putin timp am avut incat l-am rezervat pentru mine el nemaifiind suficient ca sa mai pot scrie pe blog...dar nu va fi asa mereu ;)

Adi spunea...

Nasol cu demisiile. Cunoastem. Sper ca-ti e mai bine.