joi, 3 martie 2011

Povestea de dragoste


Povestea de dragoste

Adrian Paunescu

La urma urmei viata nu e,
Decat o repetabila poveste de dragoste,
Un subiect mort, care mereu inviaza,
Plus si minus biografiile in cauza.

Niciun razboi mondial nu incepe
Si nu se sfarseste altfel decat
Intr-o poveste de dragoste,
Niciun istoric militar
N-a descris frontul atat de exact
Ca el, care-i scrie ei,
Din transee,
O scrisoare de dragoste.

Nu exista economie,
Nu exista politica,
Nu exista cultura,
Daca nu exista dincolo de ele
O poveste de dragoste,
Nici aspirina,
Nici bomba atomica,
Nici ceaiul de patlagina
Nu sunt de inteles,
Decat intr-o ecuatie de dragoste.

Limbile si tratatele se mai schimba,
Neaparat camasile,
Interesele,
Directia armelor,
Suflarea vantului,
Exista ghetari
Si exista aburi intersanjabili,
Singura vesnica si ireductibila
E slabiciunea din dragoste.

Nici credinta nu e atat de puternica,
In toate infatisarile ei ca o simpla dragoste,
Orice se poate negocia,
Orice se poate adapta,
Orice cu exceptia
Incurabilei si ireductibilei
Povesti de dragoste.
Puna-se in calea ei toate casele de bani,
Traga in ea toata artileria de asalt,
Lucreze impotriva ei
Parlamentele, damblagiii si rugina,
Singura nemuritoare e povestea de dragoste,
Copilareasca, ordinara si divina dragoste.

3 comentarii:

vio spunea...

frumos dar si adevarat

drcraciun spunea...

Si mie imi pacea uneori Adrian Paunescu can eram mai mic si traiam in Romania, dar eu nu prea le am cu poezia. Mai tii minte ca in 2007 ai postat ceva sub un post de pe blogul lui Vlad Stroescu, Dulce Mahala sub un topic intitula Prolegomene: Mijloace de indragostire ? Eu asa ti-am gasit blogul in seara asta, dand click pe linkul numelui tuturor celor care au postat sub acel topic. Oare ti-ai mai schimbayt parerile de atunci ? Stii despre ce blog e vorba ? Eu am reinviat topicul ala in seara asta, daca te duci la Dulce Mahala in seara asta , o sa vezi ca in dreapta sus e o lista cu cele mai recente posturi, al meu e ala care incepe cu "Aaah, Kjærlighte (iubire)..." si daca dai click pe el o sa ajungi la topicul ala vechi din 2007. hai ca as fi curios ce ti+ai putea comenta tie insuti daca ai ocazia sa te recitesti, asa cum erai acum 4 ani. Si mie mi s-a intamplat ceva important in vita acum 4 ani, acum iar mi se intampla ceva important, de aia dadusem click pe postul ala vechi (acum 4 ani insa eu nu postam pe blogul lui Vlad, eu nici macar nu citeam bloguri de loc pe atunci).

Onutzza spunea...

Buna drcraciun si multumesc de vizita!

Ma bucur ca mi-ai gasit blogul clickuind un vechi comentariu al meu de pe Dulce Mahala, dar totusi, acum putin timp ti-am comentat si tie pe vechiul tau blog, la un articol despre parfumuri, daca iti mai amintesti. :)

Stiu despre articolul despre care amintesti si nu voi comenta pe blog la Vlad pentru ca am fix aceeasi parere ca atunci. :) Si ca o paranteza, am remarcat ca in ultimii aprox 10 ani, foarte rar mi-am schimbat parerile despre diverse chestiuni. Si chiar am scris despre asta acum ceva vreme: http://onutzza.blogspot.com/2008/12/cine-sunt-eu-sau-oamenii-nu-se-schimba.html

Ca sa ma intorc la comentariul de pe blogul lui Vlad Stroescu,in plus fata de ce am scris acolo, ca si accentuare a ideilor pe care le-am mentionat acolo, am gasit de curand intr-o carte de Irvin Yalom pe care il citesc de putin timp, o chestie care mi-a placut foarte tare pentru ca e ceea ce cred, dar si ceea ce am facut, din pacate:

"Ii distorsionam pe ceilalti percepandu-i in conformitate cu propriile noastre idei si forme vazute ca un tot (gestalt-uri) - proces pe care Proust il descrie perfect: ""Alcatuim infatisarea fizica a fiintei pe care o vedem cu toate notiunile pe care le avem despre ea, iar in aspectul total pe care ni-l infatisam, aceste notiuni ocupa, desigur, cea mai mare parte. Ele sfarsesc prin a umfla atat de bine obrajii, prin a urma intr-o aderenta atat de exacta linia nasului, se pricep atat de bine sa nuanteze sonoritatea vocii, ca si cum toate acestea n-ar fi decat un invelis transparent, incat, ori de cate ori vedem aceasta fata si auzim aceasta voce, astea sunt notiunile pe care le regasim, pe care le ascultam.""

Si tot in cadrul aceleiasi istorisiri este pomenit si Nietzsche "care a spus undeva ca, atunci cand intalnesti prima oara pe cineva, stii totul despre el, iar in intalnirile ulterioare iti pui singur mainile la ochi si refuzi sa vezi ceea ce iti spune propria judecata."

Si ca sa comentez si ceva ce ai mentionat legat de articolul respectiv, anume ca esti pregatit sa decizi sa te insori daca ti se va oferi ocazia, citisem mai demult un articol in care se mentiona ca barbatii nu se casatoresc cu persoana perfecta pentru ei (pe care se poate sa o fi cunoscut anterior, dar sa nu fi fost ei pregatiti pentru o mai mare implicare), ci cu persoana care este alaturi de ei, sau pe care o cunosc in momentul in care simt ei ca vor sa faca marele pas.

Si merge Sagetator cu Balanta. Chiar foarte bine, din cate cunosc ;)

Uite, daca tot iti plac articolele despre iubire, am scris mai demult despre procesul indragostirii dpdv biochimic, desi sunt convinsa ca stapanesti foarte bine capitolul neurotransmitatori (articolul l-am scris cat mai pe intelesul cititorilor non-medici): http://onutzza.blogspot.com/2008/01/o-analiza-iubirii.html

Multumesc pentru vizita si te mai astept si cu alte comentarii!